Respectul, încă o provocare în politică: peste 2.200 de cazuri de discurs sexist identificate în campania pentru alegerile parlamentare din 2025

Platforma pentru Egalitate de Gen dezvăluie amploarea și severitatea sexismului în comunicarea electorală online — de la remarci paternaliste la atacuri sexualizate și incitări la ură, constatată în cadrul misiunii  de monitorizare a discursului sexisit și instigator la violență.

În plină eră digitală, comunicarea în campaniile electorale din Republica Moldova continuă să poarte amprenta unui limbaj patriarhal și discriminatoriu. Potrivit Raportului de monitorizare a discursului sexist în alegerile parlamentare 2025, au fost documentate 2.281 de cazuri de discurs și comportament sexist în doar 33 de zile de campanie electorală — aproape o postare din cinci conținând elemente de sexism. Monitorizarea, bazată pe analiza a 11.711 postări publice(Facebook) ale celor 59 de candidați și 40 de candidate, reprezentați și reprezentante a 19 partide și blocuri electorale dar si  a unui candidat independent și 3 candidate independente arată că sexismul nu este un accident de comunicare, ci o strategie constantă de campanie, folosită pentru a discredita și umili adversarii sau a atrage simpatia  electoratul facând apel  stereotipuri de gen.

Datele de monitorizare arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderate și doar 2% de severitate ridicate. Această distribuție confirmă persistența sexismului cotidian, adesea mascat în formule aparent inofensive, dar care prin repetare se normalizează în discursul politic. Discursul sexist de  severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”) ignoră sistematic formele feminine și reflectă o cultură politică în care masculinul continuă să fie norma. Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. Într-un live electoral, un candidat a glumit: „Mai bine la o cină decât la o dezbatere”, transformând prezența unei femei în spațiul public într-un pretext de ironie sexualizată. Sexismul nu se manifestă doar prin injurii, ci și prin detalii de limbaj care exclud femeile din discursul public. Aceste forme, aparent inofensive, devin norme dacă nu sunt corectate.

Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului”, fraze care transformă competiția politică într-un teren de agresiune verbală și simbolică. Astfel de declarații nu doar descurajează femeile să participe la viața publică, ci validează agresivitatea ca formă de comunicare electorală.

Raportul arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen.

Aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică. Maia Sandu a fost descrisă prin epitete precum „individă”, „coțofana” sau „pui de dictator”, Veronica Drăgălin a fost minimalizată ca „oarecare procuroră”, iar Angela Gonța și Iulia Budeici au fost reduse la trăsături fizice și batjocorite în emisiuni publice.Femeile, ca și grup social, la rândul lor, invocate stereotipic drept „mame cu cinci copii” sau „gospodine de la țară” – simboluri ale sacrificiului și fragilității, folosite pentru a legitima o imagine tradiționalistă a feminității. În unele cazuri, sexismul a vizat și bărbații, prin „feminizare batjocoritoare”: termeni precum „emoționali” sau „plângăcioși” au fost folosiți ca insulte, perpetuând ideea toxică potrivit căreia trăsăturile considerate „feminine” ar fi sinonime cu slăbiciunea.

Nu toate partidele politice în campaniile electoarle  au perpetuat sexismul. Raportul evidențiază și câteva tendințe pozitive. Partidul ALDE, condus de Arina Spătaru, a promovat constant mesaje de respect, incluziune și non-violență, condamnând public atacurile sexiste. Și în cazul PSDE și Respect Moldova s-au observat inițiative pozitive, precum crearea organizațiilor de femei și integrarea temelor sociale în agenda publică.

Raportul formulează un apel clar către partidele politice, autoritățile electorale și mass-media: adoptarea unei politici de toleranță zero față de sexism și „slut-shaming”, moderarea activă a comentariilor și postărilor online, introducerea codurilor interne de conduită pentru candidați/te, sancționarea discursului sexist și instruirea jurnaliștilor în recunoașterea și prevenirea sexismului mediatic. „Un discurs politic bazat pe respect nu este un semn de slăbiciune, ci de maturitate democratică”, se arată în concluzia raportului.

Monitorizarea a fost realizată în perioada 28 august – 1 octombrie 2025, pe baza unei metodologii calitative și cantitative, acoperind 19 partide și cele 3 candidate și un candidat independent.
Raportul de monitorizare a fost elaborat de Asociația Gender-Centru, sub egida Platformei pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Asociația Promo-LEX și UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei. Opiniile exprimate în cadrul misiunii aparțin exclusiv Asociației Gender-Centru și nu reflectă poziția Asociației Promo-LEX, a UN Women sau a Ambasadei Suediei în Republica Moldova.

 

Pentru informații suplimentare:
Inga Stegarescu
E-mail: inga.stegarescu@gmail.com
Tel.: +373 69269684
Website: www.gendercentru.md