Consolidarea rezilienței familiei în contextul dezvoltării durabile
Universitatea de Stat din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, UN Women, Platforma pentru Egalitate de Gen și Gender-Centru, a organizat cea de-a XII-a ediție a Conferinței științifico-practice „Consolidarea rezilienței familiei în contextul dezvoltării durabile”, marcând astfel Ziua Internațională a Familiei. Evenimentul a oferit un cadru de reflecție și dialog asupra transformărilor pe care le traversează instituția familiei în contextul crizelor multiple și al necesității unei dezvoltări durabile.
Tema din acest an – „Politici orientate spre familie pentru dezvoltare durabilă” – a fost abordată dintr-o perspectivă integratoare, reunind contribuții din domeniul social, educațional și al politicilor publice. Conferința a adus în prim-plan experiențe, cercetări și inițiative care contribuie la consolidarea familiilor și la crearea unui mediu incluziv și echitabil pentru toți cetățenii.
Deschiderea evenimentului a fost marcată de intervenția doamnei Otilia Dandara, dr.hab., profesor universitar, Prim-prorectoră a Universității de Stat din Moldova. Aceasta a subliniat caracterul tradițional și totodată dinamic al conferinței, adaptată anual realităților sociale: „An de an, în contextul Zilei Internaționale a Familiei, adaptăm genericul și temele discutate la necesitățile societății și provocările existente. Specialiști din domeniu, experți naționali și internaționali vin în fața studenților Universității de Stat din Moldova pentru a-și împărtăși experiența și pentru a-i motiva să înțeleagă profund rolul lor în transformările sociale.”
În continuarea discuțiilor, Rodica Moraru-Chilimar, Șefă adjunctă, Direcția politici de asigurare a egalității de gen, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a abordat dimensiunea responsabilității instituționale în sprijinirea familiilor. Aceasta a afirmat că statul are datoria de a asigura politici publice care să susțină și să protejeze familia: „Bunăstarea familiei nu trebuie lăsată exclusiv pe umerii părinților sau bunicilor. Politicile publice coerente sunt esențiale pentru protejarea și sprijinirea fiecărei familii, oferind astfel șanse egale tuturor.”
Continuând reflecția asupra rolului educației în întărirea legăturilor sociale și familiale, Maia Șevciuc, dr.hab., profesor universitar și decană a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, a adus în discuție rolul tinerilor în consolidarea societății: „O societate sănătoasă are la bază familii puternice, iar viitorul acesteia depinde de felul în care tinerii se implică în transformarea socială. Inteligența socială și responsabilitatea studenților noștri devin resurse-cheie în construirea unei comunități incluzive și durabile.”
Într-un registru complementar, Andriana Zaslaveț, membră a Platformei pentru Egalitate de Gen, coordonatoare de proiecte la RCTV „Memoria” și masterandă USM, a subliniat aportul consistent al organizațiilor neguvernamentale în sprijinirea familiilor vulnerabile și promovarea egalității de gen: „ONG-urile sunt deseori cei mai apropiați actori de persoanele vulnerabile. Prin promovarea politicilor progresiste și adaptarea bunelor practici internaționale la realitățile locale, societatea civilă joacă un rol-cheie. Un exemplu este promovarea concediului paternal – peste 10.000 de tați din Republica Moldova au beneficiat de acest drept din 2017 până în prezent.”
Aceeași idee a colaborării intersectoriale a fost aprofundată de Svetlana Andrieș, reprezentanta adjunctă de țară UN Women, care a pus accent pe rolul parteneriatelor strategice în generarea de schimbări sistemice durabile. Menționând că aceste colaborări permit integrarea dimensiunii de gen în toate aspectele vieții universitare și sociale: „Parteneriatul nostru cu Universitatea de Stat din Moldova ne permite să promovăm dimensiunea de gen nu doar la nivel curricular, ci și prin comportamente non-violente în rândul tinerilor. Această abordare holistică a parteneriatului universitate-societate civilă reflectă convingerea comună că valorile transmise prin educație pot influența profund comportamentele și atitudinile sociale. În acest sens, egalitatea trebuie să stea la baza unei familii sănătoase și durabile.”
În lumina recentelor crize sociale și educaționale, Tatiana Lungu, drd., director adjunct al Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică, a abordat tema sprijinului psiho-emoțional pentru copii și rolul educației parentale: „Sprijinul psiho-emoțional al copiilor în perioade de criză trebuie să fie o prioritate. Educația parentală este o investiție în reziliența viitoarelor generații.”
În cadrul sesiunii plenare, Valeria Goncear-Pascaru, dr. în Științe ale Educației, a prezentat o analiză a tensiunilor dintre valorile tradiționale și cele moderne care influențează familia contemporană: „Familia de azi se află la intersecția dintre valorile tradiționale și cele moderne. Este necesară o analiză profundă a modului în care aceste valori coexistă sau intră în conflict.”
În încheiere, Valentina Bodrug-Lungu, dr.hab., profesor universitar și președintă Gender-Centru, a oferit o viziune strategică asupra contextului actual, subliniind că anul 2025 marchează o etapă-cheie în istoria politicilor globale privind drepturile omului și egalitatea de gen: „Ne aflăm la o răscruce importantă: se împlinesc 10 ani de la lansarea Agendei 2030, 30 de ani de la Platforma de la Beijing și 25 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 a ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea. Aceste repere internaționale ne reamintesc că fiecare schimbare reală începe de la noi – din familie, din comunitate.”
Mesajul final – „Pacea în lume începe din familie” – a servit drept concluzie inspirațională a conferinței, reafirmând ideea că familia este nucleul de la care pornesc echilibrul social, respectul reciproc și dezvoltarea durabilă.
