Tineri din Cahul și Ungheni au urcat pe aceeași scenă pentru a conecta comunități prin artă
Pe 5 martie, la MediaCor (Universitatea de Stat din Moldova), a avut loc forumul final „Împreună pe aceeași scenă – Conectăm comunități prin artă”, eveniment care a reunit tineri din Cahul și Ungheni, copii refugiați din Ucraina și copii din comunitățile gazdă, pentru a prezenta rezultatele unui proces creativ construit prin teatru social. Forumul a marcat finalul proiectului „Construind punți între culturi: Educație și stare de bine pentru refugiații ucraineni și comunitatea locală prin artă și tehnologie”, implementat de AO Gender-Centru, în parteneriat cu UNESCO și Universitatea de Stat din Moldova.
Proiectul a avut ca scop facilitarea dialogului intercultural, consolidarea coeziunii sociale și susținerea stării de bine emoționale a copiilor refugiați și a celor din comunitățile gazdă, prin utilizarea teatrului social ca metodă educațională și participativă. În cadrul forumului final, Valentina Bodrug-Lungu, președinta AO Gender-Centru, a subliniat importanța cooperării dintre organizații și instituții pentru construirea unor comunități mai incluzive: „Inițiativele de acest tip arată cât de importantă este cooperarea dintre organizațiile societății civile, instituțiile educaționale și partenerii internaționali. Atunci când lucrăm împreună, putem crea spații în care copiii și tinerii dialoghează, învață unii de la alții și construiesc relații bazate pe respect și încredere.”
În perioada ianuarie–februarie 2026, 50 de copii din Cahul și Ungheni – refugiați din Ucraina și copii din comunitățile locale – au participat la 16 ateliere de teatru social, unde au explorat teme relevante pentru experiențele lor, au creat scenarii și au pregătit spectacolele prezentate în fața publicului. Atelierele au combinat procesul artistic cu activități de sprijin psihosocial, oferind participanților și participantelor un spațiu sigur de exprimare, reflecție și dialog.
În cadrul forumului, publicul a avut ocazia să urmărească două spectacole create și interpretate de tineri. Echipa din Cahul, în colaborare cu A.O. „Baștina Vadul lui Isac” și coordonată de Ion Nistor, regizor și coordonator al Trupei de teatru TRIL, a prezentat spectacolul „Casa cu remușcări” de Matei Vișniec, o reinterpretare modernă inspirată din povestea „Capra cu trei iezi”. Piesa abordează teme precum responsabilitatea, consecințele alegerilor, relația părinte–copil și confruntarea cu frica și vinovăția, într-o formă accesibilă publicului tânăr. Personaje simbolice precum Lupul, Remușcările sau Coșmarul creează un cadru de reflecție atât pentru copii, cât și pentru adulți, invitând publicul să discute despre moralitate, discernământ și responsabilitate.
Referindu-se la experiența lucrului cu tinerii, Ion Nistor a subliniat că teatrul poate deveni un instrument educativ puternic: „Teatrul social oferă copiilor oportunitatea de a explora teme dificile într-un mod creativ și accesibil. Spectacolul „Casa cu remușcări” invită publicul să reflecteze asupra responsabilității și asupra modului în care alegerile noastre influențează viața celor din jur.”
Al doilea spectacol a fost prezentat de echipa din Ungheni, formată din elevi ai Liceului Teoretic „A. S. Pușkin”, inclusiv tineri din Republica Moldova și Ucraina, în colaborare cu A.O. „Youth Wave”. Spectacolul, creat de tineri în cadrul atelierelor de teatru social, a abordat teme precum stereotipurile, etichetele sociale și presiunea mediului asupra identității adolescenților. Prin scenariul construit colectiv, participanții și participantele au adus în discuție frica de a fi judecați, nevoia de validare și impactul stigmatizării asupra relațiilor dintre tineri.
Potrivit Elenei Burlacu, reprezentanta A.O. „Youth Wave”, procesul artistic a devenit pentru tineri un spațiu de exprimare autentică: „Atelierele de teatru au devenit un spațiu în care tinerii au putut vorbi despre fricile, presiunile și experiențele lor. Prin scenă, ei au reușit să transforme aceste trăiri în povești care îi ajută pe ceilalți să înțeleagă mai bine realitatea adolescenților.”
Pe parcursul proiectului, procesul artistic a fost corelat cu sesiuni de sprijin psihosocial, menite să creeze un spațiu sigur de dialog și să consolideze încrederea în sine a participanților. Integrarea acestei dimensiuni a contribuit la facilitarea interacțiunii constructive între copii refugiați și copii din comunitățile gazdă, demonstrând că arta poate deveni un instrument eficient de incluziune și educație interculturală.
Coordonatoare de proiect Gender-Centru, Nina Lozinschi, a menționat în cadrul evenimentului că inițiativa a pornit din nevoia de a crea punți reale între comunitățile afectate de războiul din Ucraina: „De la începutul războiului am reflectat constant asupra modului în care putem apropia comunitatea refugiaților și comunitatea locală. Am înțeles că evenimentele culturale și activitățile artistice creează un cadru natural de socializare și dialog. Prin astfel de experiențe, oamenii se conectează mai ușor, iar diferențele devin puncte de învățare, nu bariere.”
Experiența proiectului arată că implicarea copiilor în procesul creativ favorizează dezvoltarea competențelor de comunicare, exprimare artistică și lucru în echipă, iar interacțiunea dintre copii refugiați și copii localnici contribuie la reducerea distanțelor culturale și la consolidarea relațiilor de încredere. Prin intermediul teatrului social, scena devine astfel un spațiu în care poveștile, emoțiile și experiențele tinerilor pot aduce comunitățile mai aproape.